Castelul Praga si Catedrala Sfantul Vitus

 

Castelul Praga (Hradcany) reprezinta, de fapt, un ansamblu arhitectural care cuprinde mai multe cladiri, curti interioare, gradini si terase. 

Avand in vedere suprafata domeniului pe care sunt raspandite cladirile (7 hectare), Castelul Praga este cel mai mare complex medieval din Europa. Unii spun ca s-ar numara printre cele mai mari din lume.

Una dintre intrarile in incinta castelului are o poarta mare, decorata de-o parte si de alta cu doua statui reprezentand doi uriasi care se lupta. Poarta este numita “Poarta Gigantilor” (dupa cele doua statui) sau “Poarta Matei” (dupa numele regelui in timpul caruia a fost construita).

In una dintre corpurile de cladire din incinta domeniului castelului se afla Resedinta Presedintelui Cehiei.

Se spune ca, prezenta  presedintelui in cladire este semnalizata de existenta drapelul pe catarg. Cand am trecut noi, se pare ca presedintele era acasa.

Am prins si o schimbare a garzii la castel. Garzile se schimba din ora in ora.

Una dintre caldirile ce alcatuiesc complexul Castelului Praga, este Catedrala Sfantul Vitus. Aceasta se numeste de fapt Catedrala Sfintilor Vitus, Wenceslas si Adalbert si cred ca este principala atractie de la castel.

Este locul de incoronare al regilor cehi si loc de pastrare pentru tezaure si comori.

Aici, Catedrala vazuta de la inaltime, de pe Colina Petrin:

 
Din curtea castelului nu am reusit, oricat m-am straduit, sa fac o poza in care sa o prind pe de-antregul. Este foarte inalta (are 2 turle de peste 80 m) iar curtea din fata ei nu este suficient de mare incat sa-ti permita sa te departezi pana ce prinzi catedrala in intregime in obiectiv. 

Rozeta de pe fatada cu intrarea principala are un diametru de 10 m.

Ce mi s-a parut interesant in legatura cu aceasta catedrala, este faptul ca a fost construita de-a lungul mai multor secole, respectiv din secolul al XIV-lea pana in secolul al XX-lea (cu vreo 100 de ani de pauza la un moment dat). Din aceasta cauza, constructia prezinta mai multe stiluri arhitecturale, cele ale epocilor prin care s-a derulat construirea sa.

Catedrala Sfantul Vitus a fost proiectata de acelasi arhitect ca si celebrul Pod Carol de pe raul Vltava.

Latura sudica a catedralei (numita si “Poarta de aur”) are un mozaic foarte frumos reprezentand Judecata de apoi (in dreapta, deasupra celor trei arcade) si un turn cu doua cadrane (unul sub altul) care  indica unul ora iar celalalt minutele. Mozaicul are si zone aurite si mai exista si alte ornamente aurite pe aceasta fatada.

Interiorul catedralei abunda de sculpturi, picturi si opere de arta superbe. In mod deosebit mi-a atras atentia sarcofagul Sfantului Ioan Nepomuk care este confectionat din vreo 16 tone si jumatate de argint.

Ioan Nepomuk a fost preot. El a fost amestecat in intrigi bisericesti contra regelui ceea ce a dus la schingiuirea si aruncarea lui in Vltava de pe Podul Carol.

Legenda spune ca el  a fost omorat pentru ca a refuzat sa-i divulge regelui Wenzel pacatele pe care sotia sa le marturisise la spovedanie.

Ioan Nepomuk a fost canonizat in 1721 si in prezent este protectorul Boemiei, al preotilor, corabierilor, morarilor, podurilor si al celor care pastreaza o taina. 

Cea mai importanta statuie a Sfantului Ioan Nepomuk se afla in Praga insa exista statui ale acestui sfant si in Romania, la Arad, Oradea, Suceava, Timisoara, Sibiu si Resita.

                           Statuia Sfantului Nepomuk, pe Podul Carol din Praga:

O alta caldire interesanta in complexul castelului, este cea a Bisericii Sfantul Gheorghe. Se distinge fata de celelalte cladiri prin culoarea vie in care este zugravita.

Deasupra intrarii principale a acestei biserici (sus de tot) se afla un basorelief ce-l infatiseaza pe Sfantul Gheorghe in lupta cu balaurul.

Interiorul pastreaza inca fresce din secolul al XII-lea. Are o acustica foarte buna, motiv pentru care gazduieste multe concerte de muzica clasica (si cand am fost noi se vindeau in fata ei bilete pentru un concert special de Craciun).

Dupa ce vizitezi si Biserica Sfantul Gheorghe, treci in alta curte interioara din care iesi in “Strada de Aur”, numita asa datorita legendei potrivit careia, in cele cateva case micute de aici, locuiau pe vremuri alchimistii care incercau, prin experientele, lor sa obtina aur.

Casutele de pe aceasta strada sunt numerotate dupa o logica ce mie mi-a scapat. La casuta cu nr. 22 a locuit la un moment dat scriitorul Franz Kafka dar si laureatul premiului Nobel pentru literatura, poetul si jurnalistul ceh Jaroslav Seifert.

Continuand pe Straduta de Aur ajungi pe una dintre terasele castelului de unde se poate admira o frumoasa priveliste a orasului.

Cu acoperisurile din tigla rosie, Praga mi se pare unul dintre cele mai frumoase orase vazute de sus.
Majoritatea imaginilor sunt din decembrie 2007, insa, sunt si cateva din decembrie 2005. Copacul de mai jos, in a doua imagine, este mai batran exact cu doi ani si mai sarac cu cateva crengi bune.    :-(

Castelul vazut de pe Colina Petrini:

Castelul Vazut de pe Podul Carol:

                                                   Castelul vazut din partea de nord:

La intrare, imediat dupa "Poarta Gigantilor":

Garzile:

    

  

Interiorul Catedralei Sfantul Vitus, in toata maretia ei:

  

Sarcofagul Sfantului Ioan Nepomuk:

  

Amvonul:

  

Fatada dinspre sud a catedralei:

  

  

Un mic muzeu medieval pe Straduta de Aur:

Praga vazuta de pe unua din terasele castelului:

Imediat langa castel, se afla Muzeul Jucariilor (al doilea ca marime din lume, dupa Penang Toy din Malaezia):