Oricat de mult imi doresc sa scriu cat mai aproape de momentul la care s-au petrecut lucrurile despre care scriu, tre' sa recunosc cu amaraciune ca treaba asta nu prea imi iese.
Asa s-a intamplat si cu turnul asta pe care l-am vizitat pe la sfarsitul lui iulie si am reusit sa termin de-abia acum articolul despre el.
Imi doream de mult sa-l vizitez insa am asteptat vremea frumoasa ca sa pot admira cat mai bine peisajul oferit de inaltimea lui ametitoare. Si doream sa am si suficient timp la dispozitie ca sa stau acolo sus pana spre seara ca sa pot vedea si apusul de soare.
Am avut, intr-adevar, o dupa amiaza frumoasa iar apusul, dupa cum o sa vedeti, nu a fost dezamagitor.
