Saptamana trecuta am povestit pe blog cum mi-au taiat calea doua caprioare (mama si pui) in timp ce mergeam cu bicicleta pe pista din apropierea cartierului unde locuiesc. Prima data cand le-am vazut, am fost atat de surprinsa de aparitia lor si de faptul ca au trecut atat de aproape pe langa mine, incat, pana am scos aparatul de fotografiat din buzunar, s-au facut nevazute intr-un tufis.
Sambata aceasta am fost mai norocoasa, le-am vazut un pic mai de departe si am apucat sa le fac si poze. Cred ca erau un mascul si o femela. M-am bucurat ca un copil sa le vad.
Am pus mai jos cateva imagini cu cele doua caprioare precum si cateva de pe pista de biciclete ce care v-am vorbit, in avampremierea unui material mai amplu despre aceasta pista.
 |
| Ea |
 |
| El |
 |
| Aceeasi EA |
Astazi (duminica 18 august 2013) am vazut-o din nou in acelasi loc, cam pe la aceeasi ora pe seara. Era numai Ea, sau, cel putin, doar pe Ea am vazut-o eu. Imi ce scuze pentru calitatea pozelor dar a trebuit sa le fac cam cu mult zoom.
 |
| De el, saracu', aproape ca uitasem! Cand iti ies caprioare in cale pe pista de biciclete, un iepuras devine cantitate neglijabila :-( |
Foarte frumos colajul de fotografii cu care ne răsfeţi, dragă vulpiţa. Îmi place mult cum ai surprins căprioarele, îmi par atât de liniştite. De asemenea este uimitor verdele crud, luxuriant al vegetaţiei şi lacul cu nuferi. Eu nu am văzut nuferi decât la grădina botanică. Mi-a încântat atât sufletul cât şi privirea, postarea ta şi-ţi mulţumesc pentru asta.
RăspundețiȘtergereO seară minunată îţi doresc, draga mea şi-o nouă săptămână excelentă. :)
Caprioarele sunt, intr-adevar, destul de relaxate pe acolo, nu prea se sfiesc de prezenta oamenilor!
ȘtergereIn afara de cele doua pe care le-am prins in poza, o a treia mi-a taiat si de data asta calea, destul de aproape, in timp ce mergeam pe bicicleta. I-am auzit copitele pe asfaltul pistei si am vazut-o traversand in fuga. Din nou mi s-a parut destul de mare, aproape cat un calut (eu imi inchipuiam ca sunt un pic mai mari decat caprele domestice insa, in realitate, cele pe care le vad eu aici in Toronto, sunt mai mari). Nu stiu cum se face, de fiecare data sunt singura cand imi ies in cale!
Si pe mine m-a uimit lacul cu nuferi (daca ti-l poti inchipui si cu ratuste ...!), la fel ca, de altfel, multe alte aspecte legate de aceasta zona verde aflata fix in inima unui mega oras cum este Toronto!
Ma bucur ca ti-a placut materialul meu, toate cele bune, draga Stefania!
Un Paradis, acolo la tine! Wow, cata frumusete redau fotografiile tale! superbe peisaje, minunat surprinse animalele dar ... m-ai dat gata cu "buchetul" de nuferi! wow!
RăspundețiȘtergereMa bucur mult pentru voi. Sa aveti parte de cat mai multe asemenea iesiri cu bicicletele!
Asa este, Carmen, e superba zona asta verde pe unde ne dam noi cu biclele! Lacul cu nuferi este unul dintre locurile cele mai frumoase de pe pista. In unele zile poti hrani ratele si gastele care, primavara, vin si cu puii. E foarte frumos! Uneori luam si noi ceva mancare si hranim ratele. Intr-o zi am vazut un cocostarc superb acolo, l-am pozat, o sa vi-l arat aici pe blog.
ȘtergerePlimbari pe acolo o sa tot facem ca este foarte aproape de noi si nu costa nimic. :-) Chiar acum ne pregatim sa plecam. Desigur ca iau si aparatul de fotografiat, intotdeauna e ceva frumos de imortalizat!
O saptamana frumoasa!
Ce dragalase sunt! Superbe imagini!
RăspundețiȘtergereSeara placuta!
Nu-i asa ca sunt adorabile?
ȘtergereToate cele bune si tie, draga Melly!
ce imagini frumoase, minunat loc, as vrea si eu la plimbare cu tine! :)
RăspundețiȘtergereTe iau, cu drag, oricand vrei tu! Ai bicicleta? :-)
Ștergere